4 posts tagged “film”

Duminică, la ora 22, am fost cu Tanzyy, Horia, Abonatuconnex, Slim şi alţi patru prieteni la fortul de lângă Ştefăneşti (judeţul Ilfov). Drumul până în localitate l-am parcurs cu maşinile, apoi, de la şoseaua de centură pe jos, printr-un şantier. Ne-au ieşit în întâmpinare câinii şi vreo patru paznici. Nu au fost prea mari probleme, localnicii fiind totuşi binevoitori.

Am mai străbătut pe câmp o porţiune, am escaladat munţi de moloz şi am ajuns la buza unei râpe nu foarte abrupte. A fost singura porţiune poate mai dificilă. Apoi, a început exploarea galeriilor. Trei dintre prieteni au renunţat să mai intre în tuneluri, iar cei care am rămas am străbătut până spre ora 1 zeci de galerii însumând sute şi sute de metri. Fiecare dintre noi a făcute zeci de fotografii, iar eu am apucat să filmez în înfraroşu peste 45 minute din traseul parcurs.
N-am apucat până azi să descarc imaginile din aparatul foto şi nici filmele din camera video. Noroc cu Tanzyy şi Abonatuconnex care mi-au trimis peste 200 de fotografii. Când o să găsesc puţin timp voi posta mai multe despre scurta incursiune la forturile de Ştefăneşti.

Vor fi mai multe fotografii şi scurte filmuleţe, toate pe blogul dedicat "Doar despre tuneluri, buncăre şi forturi".
Citiţi şi la adresa:
http://rcristea.blogspot.com/
Foto: Prima fotografie a fost realizată de Tanzyy, iar a doua aparţine lui Abonatuconnex

Un film din 11 septembrie 1991; Soseaua Kisseleff; Filmare realizata de Claude Roudeau (Franta); In imagine: Romulus Cristea, Emil Moraret, Cristian Boureanu si Yousseff; Bucuresti, Romania;/ Romulus Cristea

Filmul poate fi vizionat si la:
http://romuluscristea.livejournal.com;
http://youtube.com/romuluscristea;
http://www.livevideo.com/romuluscristea;
http://romuluscristea.vox.com;
http://romulus-cristea.blogspot.com;
http://www.metacafe.com/channels/Romulus+Cristea;
http://www.veoh.com/channels/RomulusCristea;
http://www.dailymotion.com/romuluscristea;
http://uncutvideo.aol.com/users/romuluscristea;
http://www.bebo.com/RomulusCristea

 REVOLUTIA ROMANA- MARTURII SI DOCUMENTE
Autor: Romulus Cristea;
Editura: Romania pur si simplu;
Coperta: Titi Amzar;
Prefata: Nicolae Constantinescu;
Foto: Lucian Alexandrescu; Toni Bedros; Arhiva “21 Decembrie” ; Arhiva Romulus Cristea
ISBN: 978-973-88313-5-3;
Nr. pagini: 310;
Un proiect al Asociatiei “21 Decembrie 1989″ & Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor & Romulus Cristea;

Lansarea a avut loc in 21 decembrie 2007, Bucuresti, Romania

Prefata/ Revenirea la normalitate

Romulus Cristea este unul dintre puţinii români, care mai cred în revenirea la normalitate prin spunerea lucrurilor pe nume în legătură cu evenimentele din România, care au dus la înlăturarea lui Ceauşescu. Începând cu 27-28 decembrie 1989, am asistat atunci la o efervescenţă a civismului, în oraşele unde avuseseră loc încercările disperate de reprimare sângeroasă a manifestărilor populare îndreptate împotriva dictaturii lui Ceauşescu. Aşa cum generaţia mea nu cunoscuse în Bucureşti mişcări anticomuniste de amploare, la fel pot să declar că şi starea de graţie din primele zile după dispariţia dictatorului a fost unică, fără corespondent în ultimele decenii.

Revolta populară din decembrie 1989 a început în Timişoara prin exprimarea unor puncte clare, a unor revendicări cu substanţă democratică indubitabilă,care s-au sedimentat în scurt timp în “Proclamaţia de la Timişoara”. Ducerea la îndeplinire a acelor deziderate ar fi însemnat transformarea unei nemulţumiri populare nefinalizate, într-o adevărată revoluţie,care sa înlocuiască un regim autoritar,despotic,discreţionar,cu o societate democratică. Justiţia ar fi trebuit să defrişeze, să cureţe societatea românească de toţi aceia care se făcuseră vinovaţi de crime împotriva poporului român. Ori, în loc să asistăm la punerea sub acuzare a criminalilor, am constatat cu surprindere şi stupoare că nu se mai ştia cine a tras în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în Piaţa Operei din Timişoara, în Cluj, Braşov, Sibiu şi în alte câteva oraşe din ţară, cine a dat comanda pentru carnagiile unde au murit atâţia tineri,de ce nu au fost autopsiate cadavrele morţilor prin împuşcare şi multe alte evenimente la care asistaserăm cu toţii dar nimeni nu era tras la răspundere.

Să fi fost oare justiţia română incapabilă să administreze nişte probe în cazuri evidente de omucidere? Ne lipseau în 1990 magistraţii, n-aveam procurori, n-aveam judecători?

Realitatea este din păcate alta şi destul de crudă. În justiţie aveam oameni cu ştiinţă dar fără conştiinţă. Cei de la procuratura generală, de la procuratura marilor oraşe unde avuseseră loc masacre, cei din organele de anchetă, o serie de medici legişti au creat un zid de nepătruns pentru aflarea adevărului din decembrie 1989 şi din iunie 1990, ca să mă refer doar la aceste două momente tragice din istoria ultimilor 17 ani.

Atunci când Ion Iliescu a declarat prin 1990-1991 cu cinism şi iresponsabilitate că nici pe Kennedy nu ştim cine l-a omorât, aşa că să o lăsăm mai moale cu aflarea adevărului şi cu tragerea la răspundere a celor vinovaţi, el cu bună ştiinţă a strivit, a maculat, a interzis orice încercare de instrumentare a vinovăţiilor, a compromis ideea de justiţie şi ne-a arătat încă odată adevărata faţă a statului comunist în materie de justiţie.Ce-i de făcut? Ce mijloace, ce pârghii de influenţare a justiţiei mai avem la dispoziţie? Dacă organele de anchetă şi-au făcut cu greu şi de abia întru târziu datoria, dacă sesizarea din oficiu a organelor procuraturii a fost extrem de firavă în primii ani, ca să nu spunem inexistentă, dacă morţii nu mai pot depune plângeri, ne rămâne totuşi o armă redutabilă: prezentarea în scris prin presă sau prin volume documentare a faptelor pe care le-am trăit cu toţii acum 17 ani. În aceiaşi ordine de idei, hotărârea votată de Parlamentul European în 26 ianuarie 2006 obligă toate ţările foste comuniste să-şi modifice cărţile de istorie, să prezinte generaţiilor tinere documente cu faptele petrecute în timpul comunismului pentru ca acestea să nu se mai repete, pentru ca ele să fie de învăţătură generaţiei tinere actuale şi generaţiilor viitoare.Acesta este rostul cărţii scrise de Romulus Cristea pe care o recomand tuturor celor care mai au dubii atunci când li se propune condamnarea comunismului.

Bucureşti 30 noiembrie 2007

Nicolae Constantinescu
Membru al Academiei de Medicină din România